De ce ABSOLUT si RELATIV?
Cel mai trist lucru e sa-i atribui unui "ceva"(fenomen, lucru, sentiment), sa-i atribui ABSOLUTISM, si sa-ti dai seamana, intr-o buna zi, ca e atat de RELATIV.
Sunt 2 notiuni practic diferite, chiar diametral opuse. Cum sa fie un fenomen ABSOLUT si in acelasi timp RELATIV?...Cum sa zici ca Prietenia, de exemplu, e o chestie sfanta si absoluta, ca e ceva ce dureaza la un infinit, pe cand aceasta devine chestie relativa, care se prapuseste la o inpinsatura de deget., atat de repede, atat de vag si fara sens. De ce se intimpla asta? Sa ne gandim care ar fi cauzele trasformarii acestui fenomen cu calicativul ABSOLUT in fenomen cu calificativul RELATIV:
1. Nu cunosti bine persoana cu care prietenesti;
2. Aveti caractere diferite, nu - foarte diferite...
3. ... (...)...
Se mai poate de enumerat...
Un alt exemplu, care acum mi-a venit in cap, sunt anotimpurile... Prin frumusetea lor Absoluta, in acelasi timp sunt atat de relative, dar cel putin revin...
La fel e si in dragoste... Desi dragostea adevarata e un pic diferita. De ce? Pentru ca incepe de la Prietenie, modeleaza sau pur si simplu accepta incompatibilitatile si cauzele ce ar duce o prietenie la RELATIVISM, accepta persoana asa cum este ea, o indrageste din considerentul ca-i persoana cu care cel mai mult se intelege, de care are nevoie mai tot timpul, fara de care nu-si vede ziua inceputa si seara sfarsita... Care treptat, devine un ABSOLUT pt cineva...
