"Cer doar să fiu liber. Fluturii sunt liberi." (Charles Dickens)
Să lupți de unul singur pentru un scop anume... e greu, groaznic de greu... Simți de parcă ai încerca să înoți împotriva curentului, fiind împins înapoi din față cu o forță dublă decât cea cu care încă înoți... Să lupți, fiind susținut de cineva, adică dacă luăm același exemplu, înseamnă să fii încurajat sau împins din urmă, e ceva mai ușor, efortul depus e puțin mai mic sau poate curajul e ceva mai mare. Să fii indiferent probabil e cel mai simplu mod de a trata lucrurile sau obiectivele.
Să lupți de unul singur pentru un scop anume... e greu, groaznic de greu... Simți de parcă ai încerca să înoți împotriva curentului, fiind împins înapoi din față cu o forță dublă decât cea cu care încă înoți... Să lupți, fiind susținut de cineva, adică dacă luăm același exemplu, înseamnă să fii încurajat sau împins din urmă, e ceva mai ușor, efortul depus e puțin mai mic sau poate curajul e ceva mai mare. Să fii indiferent probabil e cel mai simplu mod de a trata lucrurile sau obiectivele.
Eu m-am resemnat, nu mai suport nimic, nu mai am lacrimi pentru tămăduire de suflet în momentele când mă simt lașă pentru a schimba ceva în viața mea sau neputincioasă în a rezolva problemele altora, care mă afectează, bineînțeles, maxim... Aș fi preferat să fiu rouă formată în noapte senină de vară și să mă evaporez în căldura dimineții, să mă simt lipsită de griji și încălzită de dragoste...
M-am săturat să simt ce simt, am nevoie de o doză de indiferență pentru a putea rezista unei lumi lipsite de scrupule. De ce neapărat eu trebuie să fiu cea care le simte pe toate atât de aproape de suflet?! Oare nu-i mai ușor să fii indiferent față de tot, de toți?! Să nu te mai pui în locul altora și să le simți durerea și să plângi în rând cu ei?! Pentru ce?! Dacă ai ști cât doare când tu oferi tot ce ai și ce poți oferi, dar ești blamat că nu oferi mai mult sau că nu ești tot timpul acolo. Pentru ce?! Încerci să ajuți pe cineva care nu se ajută pe sine?! Ce să aștepți de la așa oameni?! Sunt 2 variante: 1. Dacă sunt la fel ca tine, se vor autodepăși la un moment și te vor ajuta înapoi chiar dacă tu nu te vei ajuta pe tine. 2. Dacă nu sunt în stare să se ajute pe sine, nu te vor ajuta nici pe tine, problema lor tot timpul va fi una mare și fără rezolvare.
Mă rog să-mi dea Dumnezeu putere să depășesc etapa de "omidă" și să mă transform în "fluture", să-mi depășesc orice emoție negativă și să capăt libertate sufletească prin indiferență...
Mai jos am extras câteva idei interesante despre FLUTURI de pe un alt blog, mai jos aveți și sursa:
"Adică ne punem întrebarea ce este un fluture? Și ce nu este un fluture? Cît de departe poate merge un fluture?
Cum arată un fluture?
Au talia cuprinsă între 1 mm si 10 cm lungime, iar anvergura aripilor poate ajunge la 30 cm. Fluturii au corpul acoperit cu solzi sau peri, într-o gamă largă de culori. Fluturii pot fi asemuiți celor mai mari pictori. Creează o imensă paletă de culori intense care pot fi observate și de la 1 km depărtare. Sunt ființe iubitoare de lumină și căldură, dar nu vă lăsați păcăliți. Fluturilor le place să înșele. Unii au învătat să zboare ca alte insecte pe care inamicii lor nu le mănînca în mod normal. Oamenii de știintă numesc asta imitație. Noi o numim strategie. Fluturii sunt insecte cu sînge rece.
Cum nu arată un fluture?
Fluturii diferă de rudele lor apropiate, moliile. Diferă prin modul în care își țin aripile, prin colorit, prin modul de viață. Fluturașii sunt foarte activi în timpul zilei, în timp ce moliile ies la iveală după apusul soarelui. Fluturii aparțin arborelui evoluţionist al moliilor. Sunt o etapă superioară. Putem spune că dacă moliile pot fi asociate cu întunericul, cu pustiirea, cu nimicirea, atunci fluturii sunt o etapă superioară a acestora. De un fluture ar putea depinde soarta omenirii.
Cu ce se hrănesc fluturii?
Larvele se hrănesc cu vegetație sau cu alte insecte, în funcție de specie, în timp ce insecta adultă, sub formă de fluture, consumă nectarul florilor, fiind pentru unele specii de plante principalul factor de polenizare. Numărul mare al fluturilor influențează de mii de ani dezvoltarea multor specii de plante și implicit mediul natural. Ei susțin de mii de ani metamorfoza geografică. Acesta este cu adevărat the Butterfly effect. Cu alte cuvinte, fluturele este responsabil pentru suficiente vieți pe această planetă''.
(extras din https://batranutragator.wordpress.com/2013/09/09/cum-se-naste-un-fluture/)
De ce Fluturii?! Pentru că mi se asociază cu împlinirea sufletească, liniștea absolută, iubirea copilărească și pură, frumusețea incontestabilă și chiar și cu indiferența optimă. Această insectă ajunge să fie fluture doar în a 4-a etapă din viața ei. Pornește de la nimic, trece prin cele mai grele etape din viața lui și în final ajunge la echilibrul sau la forma dorită. Interesant cum natura te învață lucruri frumoase, te învață cum să trăiești și îți oferă speranțe de care să te ții tare, prin exemplele sale. Speranța mea e că mă voi metamorfoza în (cel târziu) a 4-a etapă din viața mea asemenea acestei vietăți speciale.
